Context economic
Regiunea Bucureşti‑Ilfov a atins un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor la paritate de putere de cumpărare de aproximativ 190% din media UE în anul 2023. Regiunea București‑Ilfov s-a situat la un PIB nominal de aproximativ 94,2 miliarde €.
Mediul de afaceri la nivel local este considerabil: regiunea București-Ilfov concentrează o importantă parte din activitățile economice, din imobiliare, construcții, servicii și industrie.
Din păcate, creșterea economică a României prezintă semne de încetinire. E esențială deblocarea economiei în regiunea București-Ilfov, principalul motor de dezvoltare a țării.
Deşi nivelul relativ de dezvoltare este ridicat, persistă multe deficiențe: birocraţie locală, costuri ale imobilului / spaţiului de birouri, conectivitate de infrastructură în unele zone.
Vă propun să transformăm Bucureştiul într-o metropolă europeană de excelenţă pentru mediul de afaceri – cu accent pe industriile creative, digitalizare, start-up-uri şi regenerare urbană – astfel încât să susţinem creşterea economică durabilă, crearea de locuri de muncă bine plătite.
Prezint mai jos principalele direcții de acțiune, așa cum le înțeleg eu.
Simplificarea şi eficientizarea contactului mediului de afaceri cu administrația publică
Crearea unui ghișeu unic digital municipal pentru autorizarea firmelor (autorizaţii, avize) – reducerea birocraţiei, a timpilor de aşteptare și a costurilor de înființare, în colaborare cu sectoarele Municipiului București.
Reducerea poverii administrative locale pentru firmele din sectoarele prioritare: producţie modernă, logistică, servicii de outsourcing / engineering.
Infrastructură tehnologică şi digitală
Asigurarea unor reţele de date și telecomunicaţii (fibra optică, 5G) pentru toate zonele municipiului, facilitând activităţi de business intensive în comunicaţii.
Investiţii în spaţii industriale reutilizate (ex: platforme vechi, hale) transformate în centre de producţie modernă sau logistică inteligentă.
Sprijinirea industrilor creative
Contribuţia sectorului industriilor creative (design, arhitectură, media, publicitate etc.) este estimată, în România, la circa 3% din PIB.
Implementarea unui program local „Creative Bucureşti” care să se axeze pe identificarea spațiilor publice degradate și nefolosite pentru a le converti în spații creative, pe modelul dezvoltat, de exemplu, de către Nod Hub sau Creative Quarter. Proiectul Creative Quarter (zona din jurul Grădinii Cişmigiu, Bd. Regina Elisabeta, Strada Griviţei) este un exemplu concret de mediu creativ - antreprenorial deja activ.
Astfel de spaţii-hub pot fi temporar subvenţionate pentru firme şi proiecte din domenii precum design, film, media, arhitectură. Ele reunesc afaceri creative, artiști și instituții culturale.
Complementar, pe baza consultărilor publice cu industria creativă, vor fi create scheme de micro-granturi şi scutiri fiscale locale pentru start-up-uri creative în primii 2-3 ani de activitate, care vor fi conectate cu fonduri europene (ex. Creative Europe) şi facilităţi administrative simplificate.
O temă transversală viziunii mele este Regenerarea urbană a spaţiilor istorice sau mai puţin folosite. Acestea vor fi transformate, treptat, în centre de afaceri creative (ex. proiectul revigorării casei „Christo Gheorgief House” în hub pentru industrii creative).
Prin această abordare, Bucureştiul îşi asumă rolul de motor economic al României în secolul XXI: un oraş-platformă pentru afaceri, inovare şi creativitate. Susţinerea industriilor creative, concomitent cu digitalizarea şi simplificarea mediului de afaceri, creează premisele unui oraş mai prosper, mai atractiv pentru investitori, antreprenori şi tineri talentaţi, contribuind astfel la consolidarea competitivităţii Bucureştiului pe harta europeană.