Bucureștiul trebuie să devină un oraș al oamenilor, iar politicile de mobilitate trebuie să aibă ca elemente centrale transportul public, în primul rând axat pe metrou și pe mijloacele de transport de suprafață: tramvaie, troleibuze, autobuze, dar și pe transportul alternativ. Mobilitatea este un serviciu public esențial, la fel ca educația sau sănătatea.
Transport public rapid, predictibil și prioritar în trafic, curat, încăpător și plăcut
Transportul public ar trebui să fie opțiunea rațională pentru majoritatea deplasărilor zilnice.
Vor fi create coridoare de transport public, cu benzi dedicate pentru autobuze, troleibuze și tramvaie, pe axe principale (de ex. Balta Albă – centru, Drumul Taberei – centru, Colentina – centru etc.), cu semaforizare prioritară.
Va fi extinsă integrarea tarifară și informațională: bilet unic și aplicație unică pentru autobuz, tramvai, troleibuz, metrou și tren metropolitan, plus parcări de tip park&ride construite în afara Bucureștiului, pe principalele axe care aduc trafic în oraș.
Drumurile radiale și scoaterea traficului din centrul orașului
Drumurile radiale sunt 13 legături rutiere noi sau modernizate între București și localitățile din Ilfov, gândite ca „raze” care pornesc din Centura Capitalei (A0) și intră ordonat în oraș. Sunt parte centrală a politicii Ministerului Transporturilor privind integrarea București – Ilfov și conectarea urbană cu rețeaua națională de autostrăzi.
Ministerul Transporturilor le-a gândit, le-a planificat, dar le aduce doar până la intrarea în București. De aici încolo trebuie să ne ocupăm noi, cei de la Primăria Capitalei. De exemplu, de primul drum radial care va fi executat se ocupă Primăria Sectorului 6, care realizează în acest moment un PUZ de conectivitate urbană în zona Prelungirea Timișoara, acolo unde va exista primul drum radial.
Ministerul Transporturilor le-a introdus ca proiect strategic în Master Planul General de Transport, pentru că elimină traficul de tranzit din interiorul orașului, creează conexiuni rapide cu A0 și coridoarele TEN-T, susțin mobilitatea zilnică a celor peste 500.000 de navetiști din Ilfov și permit un flux rutier coerent, predictibil și mai puțin poluant.
Conform standardelor, un astfel de drum radial are două benzi pe sens, unde traficul o cere, conține trotuare și piste de biciclete pe toată lungimea, beneficiază de spații verzi de aliniament și plantări masive. De asemenea, va beneficia și de iluminat modern, supraveghere, sisteme ITS, iar intersecțiile vor fi reconfigurate la nodurile cu A0 și cu marile bulevarde urbane.
Aceste drumuri trebuie să devină zone urbane civilizate, nu simple șosele de tranzit. Se bulevardizează intrările în oraș.
Legături reale cu transportul public trebuie executate de către Primăria Municipiului București, astfel, la capătul fiecărei radiale trebuie să existe stații STB reorganizate, Park&Ride, potențiale stații pentru trenul metropolitan.
Cele mai importante dintre aceste drumuri radiale sunt Radiala Vest (Militari – Chiajna – A1), Radiala Sud (Berceni – Jilava – A0), care conectează zona de birouri și Spitalul Județean Ilfov, și Radiala Nord (Pipera – Tunari – A3), care preia traficul masiv din zona de birouri. De asemenea, radialele din Drumul Taberei / Ghencea / Prelungirea Ghencea, care conectează densitatea mare de locuitori cu A0.
Parcări subterane „multe și mici” și parcări la intrările în oraș
Eliberarea spațiului public de mașini parcate haotic, fără a sacrifica nevoile reale de parcare, se poate face, pe modelul de succes al unor orașe europene de a construi parcări subterane de dimensiuni mai mici, dar mai multe, în zona centrală și la marginea zonei centrale, acolo unde sunt identificate locuri-destinație. Parcările puține și mari, precum cea de la Universitate, nu sunt atractive.
Trotuarele trebuie eliberate treptat, dar sigur, de sub mașini și redate pietonilor!
Politică unică de parcare în toate sectoarele Bucureștiului
Avem nevoie de o politică de parcări aplicată unitar, cu tarife diferențiate (mai scump în centru, mai ieftin în cartiere), abonamente rezidențiale.
Digitalizarea completă a parcărilor va presupune o aplicație unică pentru rezervare, plată și control, transparență în utilizarea locurilor și în veniturile din parcare.
Legarea parcării de curățenie și disciplină: restricționarea temporară a parcării pe anumite străzi, pentru spălare mecanizată, măturat și întreținere, așa cum s-a testat deja în Sectorul 6.
Oraș al pietonilor și bicicliștilor
Mersul pe jos și cu bicicleta trebuie să fie alternative sigure și comode pentru distanțe scurte și medii.
Vom începe, împreună cu primăriile de sector, implementarea etapizată a Masterplanului Velo, votat deja în Consiliul General. Masterplanul Velo propune o rețea coerentă de piste pentru biciclete, care va lega locuințele de locuri de muncă, școli, instituții, zone comerciale. E o infrastructură gândită ca parte integrată din dezvoltarea urbană.
Propun o rețea continuă de piste de biciclete, proiectate la standarde europene (segregate de trafic acolo unde este posibil, marcaj clar, semnalizare bună), care să lege cartierele mari între ele și de centru.
De asemenea, propun parcări securizate pentru biciclete în cartiere, pe modelul “last mile” (ultimul kilometru), pentru a încuraja deplasarea cu transportul alternativ către stațiile de metrou / tramvai. Modelul parcărilor pentru biciclete din Sectorul 6 poate fi extins în tot orașul.
Mobilitate incluzivă: pentru toți, în toate cartierele
Mobilitatea trebuie să fie accesibilă pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și pentru toate cartierele, nu doar pentru centru.
Principalele direcții de acțiune:
- Accesibilizarea stațiilor și trotuarelor (rampe, lifturi, marcaje tactile, semafoare acustice) în ritm accelerat;
- Linii de transport public optimizate pentru cartierele periferice (de ex. Prelungirea Ghencea, Militari, Rahova, Colentina), cu legături bune la metrou și tren metropolitan;
- Centru integrat de management al traficului și mobilității, care colectează date în timp real (camere, senzori, GPS din flotă, aplicații) și coordonează semaforizarea, lucrările și rutele alternative;
- Platformă de date deschise (open data) pentru trafic, calitatea aerului, utilizarea parcărilor, astfel încât mediul academic, ONG-urile și cetățenii să poată propune soluții;
- Indicatori clari de performanță (timp mediu de călătorie, grad de ocupare a parcărilor, număr de accidente, nivel de poluare) și raport anual public de mobilitate;
- Consultare publică structurată: chestionare online, ateliere în cartiere, grupuri de lucru cu experți; programul de mobilitate se actualizează periodic, nu rămâne doar pe hârtie.
